↑ Sus

Blog

Scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației.

9 februarie, 2016 | EuropaDigitală

Asociația Uniunea Profesorilor de Informatică din România 

Attn: Ministerul Educației, ISE

Suntem un grup de peste 450 de profesori de informatică reprezentați de Uniunea Profesorilor de Informatică din România. Supunem atenţiei dvs. un aspect important în educaţia copiilor și a tinerilor, acela legat de “competențele digitale” pe care noi le considerăm insuficiente în contextul modernizării învățământului. În fapt, dorim să adăugăm competențe legate de structurarea gândirii prin algoritmi și programare.

Considerăm că ar fi oportun ca în noul plan cadru să figureze, la gimnaziu, disciplina Informatică, în loc de TIC. Dacă la liceu este recomandabilă separarea competențelor de utilizare (TIC), de cele de rezolvare a problemelor algoritmice utilizând un limbaj de programare (Informatică), la gimnaziu considerăm că este potrivită o disciplină care să creeze fundamentele ambelor discipline de specialitate, urmărind formarea competențelor digitale și algoritmice.

La nivel mondial există o mişcare puternică de introducere a informaticii în curriculumul obligatoriu al şcolilor începând încă din ciclul primar, programarea fiind considerată o activitate strict necesară formării unei gândiri strategice, înțelegerii mecanismelor de bază ale lumii calculatoarelor, competenţa gândirii algoritmice fiind absolut necesar a fi dezvoltată la elevi încă din ciclul primar. Mișcarea “Hour of Code” desfășurată la nivel mondial demonstrează că inițierea în programare prin instrumente grafice, interactive. cu substrat algoritmic, e percepută ca o activitate de tip joc și este potrivită copiilor de la cele mai fragede vârste.

Argument: 

· Noţiunea de gândire algoritmică a fost introdusă în matematica veche, este utilizată de matematica modernă şi pusă în valoare de informatică prin utilizarea calculatoarelor. Majoritatea proceselor pot fi descrise într-o formă algoritmică. Rezolvarea unei probleme, fie ea de matematică, fizică, chimie, biologie, muzică și altele necesită nu numai cunoştinţe științifice solide, dar şi capacitatea creativă de elaborare a unei strategii eficiente de obținere a unei soluţii. O astfel de strategie permite transferul efortului de rezolvare rutinieră a problemei către un sistem de calcul și stă la baza întregului univers software modern.

Prin gândirea algoritmică, problemele se rezolvă pas cu pas, elevii evaluează situația curentă, elaborează o ipoteză de alegere a pasului următor, acceptă sau resping o idee de rezolvare, evaluează anticipativ succesul pașilor în ansamblu. Verificarea cu ajutorul calculatorului îi încurajează în procesul de autoevaluare.

Pentru a argumenta necesitatea introducerii elementelor de algoritmică, putem afirma:

Predarea algoritmicii este în același timp scop și instrument. 

Scop, în sensul că dezvoltarea algoritmilor, conștientizarea procedurilor, aplicarea lor eficientă permite învăţarea unor strategii de planificare, cum ar fi modularizarea şi proiectarea iterativă, dezvoltă auto-controlul, oferă un sentiment de securitate și încredere în experiențele de succes.

Instrument, pentru că învățarea, folosirea ei ca metodă, ajută la rezolvare a problemelor, indiferent de disciplină. Folosind algoritmica drept instrument pentru rezolvarea diferitelor probleme şi prezentarea lor în formă vizuală (jocuri, animații, simulări, unelte și aplicații simple) asigură inter- și transdisciplinaritatea, realizarea conexiunilor dintre diferite discipline, utilizarea tehnologiei moderne, dezvoltarea creativității, lucrului în echipă și a gândirii critice.

Astfel dezvoltă competenţele cheie exprimate ca ţinte în strategia Europa 2020 pentru „Educaţie şi formare 2020” (ET 2020), pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu obiective strategice comune pentru statele membre:

1. competenţa matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia;

2. competenţa digitală;

3. capacitatea de a învăţa, procesul de învăţare;

4. conştiinţa şi expresia culturală.

În plus există numeroase medii de programare libere, deschise, gratuite, dezvoltate special în scopuri educative, instrumentate corespunzător și care sunt accesibile tuturor (de exemplu Imagine Logo, Scratch, Alice și altele).

În concluzie, având în vedere argumentele mai sus enumerate susţinem:

· Trecerea disciplinei Informatică în aria curriculară: Matematică şi Ştiinţe.

· Adoptarea unui plan cadru pentru gimnaziu care să stabilească în trunchiul comun câte o oră / săptămână pentru disciplina Informatică (această denumire fiind mai adecvată) pentru fiecare an de studiu V – VIII.

· Programa şcolară a disciplinei Informatică pentru gimnaziu trebuie să conţină, pe lângă elemente de utilizare a tehnicii de calcul, şi elemente de algoritmică ce vor avea drept obiectiv principal formarea activă şi practică la elevul de gimnaziu a gândirii structurate, creative, eficiente pentru rezolvarea unor probleme din diverse domenii: matematică, fizică, chimie, biologie, etc. cu ajutorul calculatorului. (Nu există o altă disciplină cu un caracter mai puternic interdisciplinar decât Informatica ).

Așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră!

Președinte          Vicepreședinte 

Ovidiu Domșa         Emil Onea

 

Download (PDF, 416KB)

Leave a Reply



Aplică online pentru un website gratuit

  • This field is for validation purposes and should be left unchanged.

Măsura 102

  • This field is for validation purposes and should be left unchanged.